Ieri m-a sunat sora-mea. Agitata. Extrem de agitata. Tocmai avusese un accident cu masina si era in stare de soc. Slava Domnului ca nu a patit nimic.

Sor’mea nu conducea o super masina… Era un Chevrolet Spark, cumparat acum aproape doi ani. “Bolidul” era dotat cu un singur airbag, pentru sofer. Ei bine…. airbag-ul NU S-A DESCHIS. Va arat si voua pozele cu masina lovita. Si va cer parerea: trebuia oare sa se deschida airbag-ul? Sta oare foarte prost Chevrolet la capitolul SIGURANTA?  Are rost ca sor’mea sa dea in judecata producatorul auto??? Astept parerile voastre….

Am stat mult sa scriu acest…gand (ca este prea mult spus articol). Vreau sa va impartasesc si voua parerea mea despre Tom Boxer. De ce Tom Boxer? Pentru ca, recent, mi-au cazut (ilegal si din intamplare) ochii pe un “docoment”, un contract  semnat de catre un client cu… “agentul de booking” al lui Tom. Cine e agentul? Va las sa ghiciti.

Dupa cum spuneam, am vazut, complet din intamplare, respectivul contract. Si va rog sa ma credeti ca, in momentul in care am vazut suma, mi s-a cam taiat respiratia. Pentru ca erau muuuuulte zerouri! Muulte rau, zau.

Am stat un pic pe ganduri. “Un pic ” a durat pana seara cand, tot din intamplare, am vazut la televizor trei… tinere, trei duduici complet siliconate ce ele insele se denumeau pupezele-nu-stiu-cui.  Mintea-mi era la zerouri, ochii imi erau la cele trei duduici care se simteau al dreq de bine ca sunt penibile.

In momentul respectiv, mi-am amintit ca traim in Romania – tara unde, pentru a fi vedeta e musai sa apari la televizor sa te lauzi ca ai facut sex cu Gigel, Ionel sau Florica. Este tara unde, daca nu apari la televizor pentru a te plange ca fostul tau prieten – cel mai cunoscut creator de chiloti tetra din tara (ba chiar din lume, daca stau bine sa ma gandesc) ti-a invinetit un ochi, nu existi. Este tara unde, daca nu te filmezi facand sex sau nu chemi Can Can-ul cand iti cumperi un sutien, mori incet, cu o perna pe fatza. Si da, as mai adauga faptul ca este tara unde, cand  artistul Maria reuseste sa se ridice peste medie, o pune repede de un feat cu artistul Ion, Maria uitand ca prin farmec faptul ca pana mai ieri Ion facea un misto grav de Maria. Si Ion la randul lui, uita ca nu ii placea de Maria si ca facea strofe intregi pe aceasta tema… (Sa nu fiu inteles gresit: respect ambele personaje)

Revenind insa la Tom Boxer. Acel Tom Boxer, care scoate hit dupa hit. Acel Tom Boxer ce a devenit mult mai cunoscut in Europa decat in Romania. Acel Tom Boxer ce recent a primit medalia de bronz din partea unui post de televiziune, Tom Boxer ocupand pozitia a treia in topul celor mai scumpi si mai bine vanduti artisti romani in strainatate. Ar cam avea Tom Boxer cu ce sa se laude, nu?  Ar putea aparea pe prima pagina a tabloidelor, cumparandu-si chiloti (eventual cei tetra de mai sus). Dar Tom Boxer- zis si Simionica nu o face. S-a tinut departe de toate scandalurile…. Aparitiile lui la televizor au fost extrem de putine, si doar pentru a spune cu adevarat ceva. Tom Boxer NU A AVUT TIMP DE MIZERII! Oare cati dintre noi au constientizat asta?

Si pentru ca Tom Boxer nu este interesat de publicitate, ce sa vezi? Nu a aparut niciun filmulet cu el facand sex. Pfffffiiiiu!!!! Nici macar nu a invinetit vreun ochi! Pac! Nici macar  nu a fost vazut de paparazzi cand cumpara 2 kile de cartofi si unul de ceapa. (Q.: Cum se face ca paparazzi sunt doar acolo unde pseudovedetele isi fac cumparaturile?). Iar asta apreciez enorm la Tom Boxer.

E adevarat insa si faptul ca exista un lucru ce nu-mi place la Tom Boxer. Nu imi place faptul ca, probabil din dorinta de a face cat mai multe si de a se intrece pe el insusi, se baga si in treburi unde nu… exceleaza. Cum ar fi… regia. Chiar daca este vorba de un videoclip si nu de un lung metraj, pentru a-l face cum trebuie, ai nevoie de notiunile elementare ce se invata in niste ani de facultate… Apoi, ai nevoie de cativa ani de…ucenicie pe langa un regizor bun, ca sa intelegi cum sta treaba, cum se pune in practica teoria. Deci, cam in 8-10 ani te poti numi regizor. Ori (si o spun cu parere de rau), Tom Boxer a cam zbarcit-o cu noul clip al lui Alex (nu-mi place neam…. Rezultatul nu justifica deloc costurile unei deplasari in strainatate). Iar acest videoclip a venit dupa o alta incercare marca Tom Boxer: Morena.  Pentru care am un singur cuvant: HORROR!.

“Va multumim ca ati apelat la RCS-RDS. O zi buna in continuare!”

Pornit fiind sa intru si eu in randu’ lumii, dupa o lunga perioada de neuitat la teve, am luat hotararea sa asced si eu la titlul de… “abonat” al unei companii. Si cum gasisem in cutia postala o oferta de la RDS-RCS- unde exista si numarul de telefon al unui agent de vanzari, am sunat. Foarte politicos, domnul respectiv a stabilit o intalnire cu domnia mea.

A doua zi era la mine, explicandu-mi avantajele de a deveni abonatul RCS-RDS. Dupa 20 de minute de explicatii, regretam sincer ca nu eram abonatul lor de macar cativa ani. Am semnat nerabdator contractul, urmand ca intr-o saptamana sa vina “echipa” sa imi monteze receiver-ul. Se intampla pe data de 11 martie.
A trecut prima saptamana. Nimic! Ei… au comenzi multe, si d-aia”- imi zic. Trece si a doua saptamana. Tot nimic. Pun mana pe telefon si sun agentul. “Stiti… in legatura cu… echipa”. Nasol moment, pentru ca am primit raspunsul de care ma temeam cel mai mult: “Nu stiu. Sunati dumneavoastra la numarul din centrala, la relatii cu clientii.”
Hotarat sa rezolv problema, intru pe www.rcs-rds.ro , in cautarea unui numar de telefon. Il gasesc (daa… stiu… o adevarata aventura). Sun. Imi raspunde un robot, ma intreaba in ce limba vreau sa vorbesc, imi prezinta toate ofertele rds, aflu toate ofertele rcs, navighez muuult si…. Intr-un final, aud ”pentru mai multe informatii, apasati 1 pentru a fi transferat la unul dintre operatorii nostri”. Apas si in sfarsit aud un OM! Ii explic problema si… raspunsul foarte romanesc nu intarzie: “Imi pare rau, dar nu ati sunat unde trebuie! Aici este departamentul cu clientii (HUH???) iar dumneavoastra trebuie sa sunati la colegii nostri de la tehnic. Notati, va rog, un alt numar de telefon…”.
Notez. Sun. Robot. Acelasi robot. Aceeasi limba. Aceleasi oferte… La final, “pentru mai multe informatii, apasati tasta 1….” Apas tasta 1. Alt Om. Dau buna ziua si imi zic of-ul pe nerasuflate. Ei… ce putea sa imi raspunda operatorul? “Din cate vad eu, dumneavoastra aveti un contract pentru televiziune prin satelit. Eeee…. Ati nimerit la televiziunea prin cablu. Nu e bine…. Notati dumneavoastra un alt numar de telefon si….”
Notez. Sun… Robot…limba…oferte…tasta 1. O apas, convins fiind ca degetul imi va trece prin telefonul mobil. Raspunde om-ul. Calm, cald. Ma simt usor prost pentru tonul usor iritat pe care realizez ca il am. Ii explic buba, rugandu-ma sa nu mai aud inca o data ca n-am sunat unde trebuie. Nu aud, din contra: domnisoara – OM pare socata de cele auzite. Nu ii vine sa creada ca au trecut doua saptamani. Isi cere iertare in numele colegilor, explicandu-mi ca, probabil, “a fost o problema”. “Si cuuuum? Nu v-a sunat nimeni????” “Nu”- zic. “Aha. Notati dumneavoastra un numar…. de intrare, sa il aveti” “De intrare? Dar nu vreau sa intru. De ce sa il am??? Eu vreau doar sa vad jurnalul la teve…”
Aflu ca numarul (adica 1244098464, numarul contractului fiind ) este “dovada ca am sunat la ei sa anunt intarzierea”. Nu am inteles la ce e buna dovada asta, dar domnisoara – OM ma linisteste rapid, explicandu-mi ca nu o sa imi trebuiasca la nimic. Ci ca, in maxim 48 de ore voi fi sunat de catre ECHIPA si ca, in maxim 48 de ore voi avea ocazia sa ma uit la televizorul meu, la antena mea. Inchid multumind frenetic, usurat parca de o maaaare problema. Se intampla pe data de 25 martie 2010.

27 martie.

 Nu m-a sunat nimeni. Nu a venit nimeni. Temator, pun mana pe telefon. Sun. Limba… Oferte… “…apasati tasta 1.” Operator, explicatii, mirare, numar de intrare, mirare din nou, alte explicatii, alte scuze, alte 48 de ore. Maxim!
M-am hotarat! Astept aceste 48 de ore si, in cazul in care nu se intampla nimic, caut o alta companie. Una serioasa! Stie cineva?

 29 martie 2010

 Nu m-a contactat nimeni. Am rerererereresunat. Din nou robot, din nou limba, din nou oferte… Din nou domnisoara – OM. De data aceasta nu imi mai pot stapani nervii. Explic din nou. Inceput de mirare din nou. Rog domnisoara- OM sa isi stapaneasca mirarea, rog sa trecem peste cele 48 de ore pe care intentioneaza sa mi le ofere. Cer rezilierea contractului. Ma trimite la o caserie rds-rcs, anuntandu-ma ca termenul de rezolvare este de 30 de zile. Dar contractul a fost incheiat pe doi ani, deci  sunt anuntat ca sunt slabe sanse sa pot rezilia. Ma dau cu capul de coltul biroului, incercand sa explic ca nenorocirea de contract nici macar nu a inceput! Cer sa vorbesc cu “un superior” (am remarcat ca la firmele serioase tine chestia asta). Imi ofera numarul de la secretariat (031.400.44.40).  Inchid si sun. Si sun. Si sun. Si sun. Eliptic raspuns.  Nu mai poooooooot!!!!!!

6 aprilie 2010

A trecut si Pastele. Nu m-a sunat nimeni, asa ca sun eu. Mi se ofera 48 de ore. Ii rog sa si le bage undeva!

9 aprilie 2010

DATA MEMORABILA!

Primesc un telefon. Un domn nervos ma anunta ca in 5 minute este la mine, sa imi monteze nenorocitul de receptor RCS-RDS. Imi fac un calcul rapid: de la Casa Presei pana in Dristor fac minim o ora. “Nu am cum sa ajung”- zic, si il implor sa imi dea ragaz sa ajung acasa. “NU!” O lasam pe maine, la ora 10. Dimineata! Se pare, totusi, ca cineva- acolo sus…. ma iubeste…  

Sambata- 10 aprilie 2010.

Ma trezesc la 8 in singura mea zi libera. Sterg praful de pe televizor, pun de o cafea si stau. Si stau. Se face 10…11….12… Atipesc. Ma trezesc. Ora trei. Pun mana pe telefon si sun la numarul pe care mestesugit l-am salvat cu o zi inainte. Raspunde acelasi domn nervos. Mirat, ca nu a ajuns “echipa” la mine la ora 10- dupa cum stabilisem cu o zi inainte, intr-o imensa marinimie zice:  “Haideti ca dau eu o fuga acum, daca ziceti ca e vorba doar de instalarea receptorului. In 20 de minute sunt acolo”. Dupa doua ore- cele mai lungi din viata mea, vine domnul cu receptorul. mi-l pune pe televizor, il baga in priza, imi cere o surubelnita, mestereste ceva la antena si…”GATA”. Gata?- intreb eu neincrezator. “Adica…. vreti sa spuneti ca ma pot uita la “Dansez pentru tine?”  Surpriza (?): Nu. trebuie sa sunati dvs luni la 400.4000 sa va activeze cartela. Ca stiti… dureaza pana hartiile ajung in sistem, pana se prelucreaza… Sunati dvs luni si se rezolva… E program non stop!!!

12 aprilie 2010. Luni.

Tocmai am ajuns de la munca. Cu mana pe contract, sun la RDS. Robot…. limba… tasta 1…. oferte… asteptati…OM. sau asa parea. Explicatii, numar contract, numar cartela, “va rog sa asteptati”, “va multumim pentru asteptare”, numar de contract din nou, NU! “Ce…. NU?” – zic. “Nu s-a prelucrat.”- raspunde aproape  OM-ul.  ”Sau… s-a prelucrat dar nu s-a procesat”. Sau s-a procesat dar… nu merge!! In orice caz, reveniti dumneavoastra maine cu un telefon, si daca nici maine  nu merge, faceti o adresa, vi se da un numar si in termen de 48 de ore se rezolva. Sau vi se schimba receptorul” Eu nervi. Domnisoara OM- nervi. EU ridic tonul. EA ridica tonul. Eu amenint cu reziliere!! Ea ma ameninta cu INREGISTRAREA convorbirii telefonice. Eu CER rezilierea! Ea ma anunta ca NU SE POATE timp de 2 ani. Sau, SE POATE , dar platesc abonamentul pe 2 ani. EU URLU in telefon ca EI nu au inceput furnizarea de semnal, deci practic CONTRACTUL inca nu a inceput. EA IMI SPUNE SA FAC O CERERE DE REZILIERE si in termen de 30 DE ZILE voi primi un raspuns!!!!! EU NU MAI POT! NU MAI VREAU NICI ANTENA! NU MAI VREAU NICI… NU MAI POT!!! NUUUUUU MAAAAAI POOOOOOOOOT!!!!!!!!!!!!!!!! NUUUU MMMMMM MMMMMM PPPPPPPTTTTTT HJKHKJHKH.JCVHHVC sgYUGGBHGHGHJGHJGHGJJGJXAJHK !!!!!!!!!!!!!!!!!!$HGFHGF&^&$^&ng    …………..!!!!@

In loc de introducere:
Se spune ca intr-o zi, pe cand Scaraoschi mergea in inspectie prin iad pentru a vedea cum mai merg lucrurile, a ajuns la un cazan plin de cacat, unde 30 de draci tot impungeau cu furcile oamenii ce incercau sa iasa. “Ce este asta”- a intrebat Tartorul? “Cazanul nemtilor. Sunt foarte agitati si ambitiosi si vor toti sa iasa. Abia fac fata dracii nostri sa ii tina la fund”- veni raspunsul.
Doi pasi mai incolo- un alt cazan, unde 3 draci mai impungeau din cand in cand cate un individ. “Asta ce este?”- intreba, din nou, Scaraoschi. “Cazanul francezilor. Stiti… ei sunt mai puturosi si nu se prea inghesuie sa iasa…”
Dupa inca doi pasi, mai marele dracilor a vazut un cazan in care borbolosea cacatul, dar nici urma de drac pe langa el. Citind nedumerirea pe fata sefului, dracusorul ce-l insotea pe Scaraoschi spuse: “Aici este cazanul romanilor. Nu este nevoie de niciun drac, pentru ca ori de cate ori unu’ incearca sa iasa, ceilalti romani il trag inapoi in cacat”.

Inna a intrat in UK Top40. Si nu oricum, ci ca new entry, direct pe locul 7! Acest lucru nu face decat sa confirme faptul ca Inna a ajuns acolo unde niciun artist roman nu a ajuns inca. Unora dintre noi ne place acest lucru, altora (a se citi majoritatii) nu. De ce sa ne bucuram cand un roman reuseste sa faca ceva? De ce sa ne bucuram ca, prin intermediul Innei si Play and Win, la targurile internationala de muzica a ajuns sa se vorbeasca despre “the Romanian style” si ca, dupa Marius Moga, Inna mai darama o caramida din inaltul zid dintre muzica “noastra” si “a lor”? N-ai sa vezi!!! Noi, in timp ce ne scobim cu furculitele pana in occipital, putem doar sa manjim cu cacat realizarile altora.
Sunt constient ca, in acest moment, fac parte din minoritatea romanilor care se bucura pentru Inna. La fel cum si Inna face parte din minoritatea artistilor romani care nu se sparg in basini! Imi amintesc ca in luna decembrie 2009 am organizat la Sala Tineretului din Braila, un concert de binefacere.. Nu vreau sa fiu inteles gresit: toti cei care au participat au fost de mare ajutor si le multumesc inca o data. Cand am sunat-o pe Inna insa pentru a-I propune sa participle la eveniment, am apucat doar sa zic “este vorba despre un tanar care trebuie operat…” ca am fost interupt:” Ce trebuie sa facem? De cat este nevoie?” A inteles rapid ca un om are nevoie de ajutor. Aici, cu permisiunea domniilor voastre, voi face o paranteza: desi la eveniment au fost prezenti doar 6 artisti, initial au confirmat mult mai multi. S-au razgandit intre timp, cand au inteles ca nu vor fi platiti. Si nu este vorba de unul singur… Ci de prea multi pentru a-I nominaliza.
A venit ziua evenimentului. Pentru ca a nins foarte mult, Inna (ca si Deepcentral, Neylini , Sophia, Play and Win) a mers 7 ore prin nameti, pentru a ajunge. Inghetata, nemancata si obosita, Inna a urcat pe scena si a facut un show de zile mari! A coborat in sala, a cantat si a dansat impreuna cu brailenii aproape o ora (desi initial anuntase ca recitalul ei va dura 30 de minute). Ba mai mult, spre deosebire de artistii care nu au participat pentru ca nu : “le ies bani macar de o ciunga” (a fost citat), dupa terminarea concertului Inna s-a dus fix la tanarul ce avea nevoie de operatie si i-a dat un plic cu bani.
Ca sa fie tacamul complet, pentru ca drumurile au fost inchise, Inna a ramas blocata 2 zile in Braila- 2 zile in care ea a pierdut 2 concerte platite. Culmea, tot ea (impreuna cu Lucian- impresarul ei) era cea care incerca sa ma linisteasca si sa imi explice ca nu am niciun motiv pentru a ma simti prost pentru cele doua zile pierdute: se putea intampla oricui, oricum, oriunde.
Asadar, dragii mei, Inna este pe locul 7 in Uk Top 40. Iar eu ma bucur pentru ea.

Sfarsitul lui 2009 ne-a adus drept cado’ o piesa ce reuseste sa binedispuna dupa primele acorduri, piesa ce socheaza prin simplitate si prin ritm.
As zice ca este vorba despre o revenire spectaculoasa a Andei Adam. As zice ca, in combinatie cu Vanotek (principalul rival al celor de la Play and Win), Serge (Studio One) face treaba foarte buna. Si asta este doar inceputul!

Pentru cei care (inca) nu au auzit MADAM:

http://www.youtube.com/watch?v=2YKNcWEnkxI

Nefiind in stare sa imi iau permisul de conducere, de cativa ani apelez (prea) frecvent la serviciile diverselor companii de taxi din Bucuresti.
Si, daca sunt multumit de serviciile firmei respective, devin client fidel. Asa s-a intamplat si in ultimele luni: sunam la TAXI MERIDIAN de cate doua, poate trei ori pe zi, ajungand la un moment dat sa zic doar “pe Laborator, va rog” iar dispecera de serviciu sa stie restul adresei si cum ma numesc.
Dar, pentru ca “traim in Romania si asta ne ocupa tot timpul”, marti- 10 noiembrie, am apelat pentru ultima oara la serviciile TAXI MERIDIAN. Era dupa amiaza. Cer o masina pentru strada Fabrica de Chibrituri 39, domnisoara ma lasa sa astept cateva minute bune, apoi imi spune: 6 minute, indicativul cutare. Inchid, imi aprind o tigara si… stau. Termin tigara. Ma uit la ceas, trecusera deja 7 minute. “Tre’ sa apara”- imi zic. Mai aprind una… Pe care… o termin. Ma uit din nou la ceas: trecusera aproape 15 minute. Sun din nou la TAXI MERIDIAN, pentru a afla pe unde este masina promisa. O doamna foarte suparata (din nastere, as putea adauga) imi raspunde sec:” Masina n-a mai ajuns, pentru ca a luat alta comanda! Daca vreti, va caut alta!” Aualio- imi zic. Pai cum??? Asa… fara sa ma anunte si pe mine cineva? Ca poate opream un taxi pe strada, fara sa mai stau ca dobitocu’n ploaie. “Asta e. Deci doriti sau nu alta masina???” “Doresc”- zic. “Dar mai doresc sa stiu daca vi se pare normal ca soferul sa ia alt client in loc sa onoreze comanda! Si mai doresc sa stiu daca va primi o penalizare, ceva… “ “Da, dom’le… Primeste si penalizare si mai ce doriti dumneavoastra! Asteptati sau nu a doua masina?”(tonul fiind exact cel pe care vi-l inchipuiti). “Astept…”- zic… daca tot am stat atata… “Bine. La revedere!”-imi zice doamna.
Fiind luat prin surprindere de acel “la revedere” taios si rapid, nu am avut timp sa imi iau telefonul de la ureche. Si atunci s-a intamplat incredibilul: am auzit-o pe duduia respectiva, inainte de a inchide telefonul, spunand (si va rog sa va tineti bine): “DU-TE IN PIZDA MA-TII, CU PENALIZAREA TA CU TOT!” In cazul in care vi se pare ca nu ati citit bine, repet: “DU-TE IN PIZDA MA-TII, CU PENALIZAREA TA CU TOT!!!”
M-am blocat. Stateam in ploaie si priveam telefonul. M-am uitat atent la ultimul numar format: TAXI MERIDIAN. Temator, mai formez o data. Raspunde o alta voce. Ii povestesc toata tarasenia. Doamna de la celalat capat al firului se amuza de cele auzite. (Aproape) razand ma intreaba daca vreau sa fac o reclamatie. “Nu stiu”- zic. “Cred ca vreau. Vreau?” Doamna ma pune pe “stand by” si ma lasa acolo doua minute. Revine si imi spune ca reclamatia a fost facuta si ca in maxim doua zile domnul director ma va suna sa imi spuna cum s-a rezolvat treaba…
Au trecut trei zile de atunci, nu doua. Abia azi m-au apucat dracii. Pai CUM? Pe banii mei? Pe timpul meu? Poate intelegeam sa fiu injurat daca eu eram cel care intarzia, iar taximetristul m-ar fi asteptat. Sau, poate intelegeam daca serviciile oferite de catre TAXI MERIDIAN erau gratuite. Dar nu! Nu numai ca nu sunt gratuite, dar TAXI MERIDIAN este totusi printre cele mai scumpe companii de taxi din Bucuresti. Pai… si atunci…. Cum?
In loc de incheiere. Daca esti prin Bucuresti, ai nevoie de un taxi si vrei sa suni la TAXI MERIDIAN, adu-ti aminte: “DU-TE IN PIZDA MA-TII!” ATAT!

CATEVA ZILE MAI TARZIU, AM PRIMIT UN MAIL DIN PARTEA COMPANIEI “MERIDIAN”. VI-L ARAT SI VOUA:

Stimate domnule Sebastian,
 
Am primit reclamatia dumneavoastra si am descoperit, analizand traficul de comenzi din server ca, din pacate, ceea ce spuneti referitor la neonorarea comenzii la acel moment, aveti dreptate. Nu pot sa confirm acele cuvinte spuse de operatoare, sper doar ca nu spre dumneavoastra au fost adresate (cu toate ca nu trebuiau rostite deloc intr-un loc de munca cu 10 persoane)…
Revenind la comanda dumneavoastra de pe mobil, aceasta a fost inregistrata gresit de la inceput: in loc de Fabrica de Chibrituri s-a inregistrat Fabrica de Caramida, ceea ce a mai atras o problema – trimiterea aiurea a unui sofer (ind. 438) la o adresa inexistenta macar ! Bineinteles ca aici soferul n-are aici nici o vina, deci nu se pune problema de penalizare, dimpotriva trebuie facuta o compensare…
In momentul in care ati revenit, apelul dumneavoastra a fost preluat de o alta operatoare care, stiindu-se probabil fara pata, desi v-a trimis o alta masina la adresa corecta (ind. 696), v-a tratat cu dezinteres, iar apoi dupa ce ati revenit a treia oara pentru reclamatie la prima operatoare, aceasta nu a inregistrat reclamatia si nici nu v-a facut transfer la sefa de tura, cum era normal, incercand probabil sa musamalizeze cazul. In aceste conditii nici nu aveam cum sa aflam de situatie, dar pentru asta avem ca back-up adresa de e-mail pentru reclamatii pe site-ul nostru, care pana la urma a scos la iveala acest comportament neprofesional al dispeceratului.
In concluzie, s-a gresit fata de dumneavoastra si, in numele firmei, va rog sa acceptati scuzele noastre! Stiu ca ati luat decizia de a nu mai circula cu noi, dar va ofer totusi o cursa gratuita in locul celei pierdute la acel moment. Deasemenea, v-as ruga sa tineti cont ca avem un dispecerat format de 42 de persoane (operatoare si dispecere) si un numar de 1300 de soferi. Poate totusi este prea dura masura dumneavoastra de ai sanctiona pe toti pentru greseala a doua persoane…
 
Referitor la cele doua (cea care a introdus gresit comanda si cea care nu v-a vorbit civilizat) – chiar daca poate nu va intereseaza – masura minima pe care am propus-o deja dep. RU este de sanctiune 10% pe 3 luni (conform Codului muncii tinand cont ca n-au mai avut abateri). S-au nu le-am aflat noi… din acest motiv sunt dator sa va multumesc ca totusi, atunci cand v-ati exprimat nemultumirea, ne-ati trimis-o si noua …
 
Cu respect,

Lucian MARIN

Salutare, stimabililor!

Revin azi cu o stire pe cat de adevarata, pe atat de socanta: in urma cu aproximativ 40 de minute, Vlad Ionescu a parasit corabia Antenei 1. Asta dupa ce Antena 1- ce se vrea numarul unu in divertisment, a ramas fara… Divertis. Motivele – cu siguranta de ordin financiar. Surse din interiorul Antenei 1 sustin faptul ca discutiile dintre cunoscutul prezentator al Observatorului si conducerea trustului Intact existau de ceva vreme, cei din urma reprosandu-I lui Vlad faptul ca, ATENTIE, fratele lui face concurenta neloiala posturilor de televiziune ale Intactului. Reamintim faptul ca Bogdan Ionescu – fratele lui Vlad Ionescu, este unul dintre principalii actionari ai Local Tv Network (www.localtvnetwork.ro ). Cei de la LTVN au avut o idée foarte misto, noua pentru Romania, si anume aceea de a furniza programe de calitate posturilor locale de televiziune (inteleg ca in prezent sunt in jur de 40 de posturi de televiziune din tara ce s-au abonat deja la emisiunile lui Teo Trandafir si ale Simonei Patruleasa.
Adica cum? Daca eu scriu acum pe blogul meu, iar sor’mea isi face si ea blog… inseamna ca io nu o sa mai vorbesc niciodata cu ea??? HMMMMMM….

Tot surse din Antena 1 sustin faptul ca (si) directorul Antenei – Camelia Voiculescu, isi face griji pentru amploarea pe care a luat-o proiectul LTVN pe plan national, incercand sa il convinga pe Bogdan Ionescu sa renunte la business-ul proaspat inceput. Cum? Fortandu-I mana, folosindu-se de Vlad. Iar Vlad, pare-se, a preferat sa isi pastreze verticalitatea, inaintandu-si demisia.
Dar ce inseamna LTVN pentru Antena 1 sau Pro Tv? Au oare cele doua posturi nationale motive sa isi faca griji? Cu siguranta da, iata de ce: “teritorialele”- cum sunt numite statiile locale ale Antenei 1 si ale Pro Tv-ului, traiesc aproape 100% din publicitatea vanduta in teritoriu si difuzata doar pe plan local. Ori, multumita LTVN, de cateva luni , celelalte posturi locale au vandut mai mult spatiu de publicitate clientilor locali, clienti ce incet incet renunta la statiile locale Antena 1 si Pro Tv.Iar asta inseamna pierderi masive de bani!
Dupa cum ati putut citi in presa, Vlad Ionescu – fosta vedeta a Antenei 1, a înfiinţat, la începutul lunii ianuarie, Şcoala de Televiziune, prima şi singura de acest gen de la noi. Investitia facuta se ridica la aproape 100 000 de euro.

Foto: protvmagazin.ro

In urma cu cateva saptamani vorbeam cu Smiley la telefon. Din vorba in vorba am ajuns inevitabil si la “Vorbeste dreq cu Teo si apucati-va sa faceti niste emisiuni ca lumea! Ca ne e dor de ea… ca alea alea…”
Zis si facut! Recent s-au pus bazele unui proiect foarte destept, numit “Local Tv Network” (www.localtvnetwork.ro), unde, pe scurt, este vorba de inregistrarea unor emisiuni la Bucuresti si difuzarea lor pe patruzeci si ceva de statii locale din tara. Prima emisiune produsa: “Teo Show”- o emisiune fara brailence sexy sau elevi porno. Poate singura.
Pentru inceput ne-am gandit sa invitam prietenii- acei artisti care au fost alaturi de noi si in momentele mai putin fericite. Printre ei- Anda Adam- una dintre solistele din Romania care au facut istorie, una dintre putinele artiste la care, daca ma gandesc, imi vin in minte fara sa ma chinui, mai mult de o piesa. Surpriza: am fost…directati catre Dorian Enache- actualul ei impresar. La Dorian- o alta surpriza: Da, Anda poate veni in emisiune. Dar dansatorii trebuie platiti- pentru ca nu pot dansa neplatiti. Ok- zic. Cati bani? 1400 de RON. Adica 14 milioane lei vechi. Adica 333,3 euro, la un curs de 4,2 RON. Am inceput cu totii sa ne facem niste calcule: cu cat isi plateste Anda Adam dansatorii? Pai daca sunt doi, inseamna 700 RON bucata. Daca sunt 3, inseamna 466,66 RON fiecare. Iar daca sunt patru dansatori (nu imi amintesc daca am vazut-o pe Anda cu patru dansatori dupa ea) inseamna ca fiecare dansator castiga 350 de RON pentru un dans intr-o emisiune. Pai, fratilor!!! In aceste conditii, vreau sa fiu dansatorul Andei Adam! Imi amintesc ca vorbeam recent cu Glance- un dansator foarte bun pe care l-ati vazut cu multe trupe de pe la noi, care imi spunea ca pentru un concert de 45 de minute castiga… 200 de RON. Adica doua milioane de lei vechi. Si inca ceva: nu stiu niciun artist din Romania care sa isi plateasca dansatorii pentru aparitiile tv. Exceptand-o pe Anda Adam, desigur. Acum, stau si ma intreb: daca un dansator al Andei Adam castiga pentru un dans executat la tv 350/466/700 de RON, cat castiga atunci in urma unui concert, unde danseaza aproximativ 45 de minute??? Sa facem un calcul simplu: in 45 de minute de spectacol intra cam 12-13 piese. Cum pentru o piesa un dansator castiga un minim de 350 de ron, pentru 12 piese Anda Adam scoate din buzunar MINIM 4200 de Ron, adica 42 de milioane de lei vechi pentru fiecare dansator. Cat de TARE!!!! Vreau si eu sa dansez pentru Anda Adam!!!

P.S. Dupa cateva minute de la postare mi s-a atras atentia ca era vorba de 12 milioane, nu de 14. Refaceti voi calculele….

In urma cu 5 sau 6 ani am pornit “Cooldude” la Pro Tv, drept o rubrica a emisiunii TEO (multumesc pentru sansa, draga Teo). La vremea aceea militam pentru dreptul artistului roman de a fi difuzat , tinand cont ca- pentru cine nu isi aminteste, prin 2003-2004 muzica romaneasca difuzata ocupa cam 10- 15% in playlisturile radiourilor (mari sau mici).
Un alt scop al rubricii Cool Dude” a fost acela de a incuraja, promova sau lansa “tinerele talente” ale patriei noastre. Ca a fost vorba de Adrian Eftimie, Fly Project, Dalma, Montuga, Inna sau O-zone* (* nu a aparut in respectiva rubrica dar, impreuna cu Corn(i)el, i-am aratat pentru prima oara la “un televizor romanesc”pe Dan, Arsenie si Radu), imi place sa cred ca am fost acolo pentru fiecare dintre ei. In unele proiecte am investit multa incredere, in altele am investit si bani. Unii au demonstrat ca am avut dreptate cand am zis “veti mai auzi de ei”, unii s-au abatut prea curand de la calea succesului. Altii insa, ca despre altii intentionez sa vorbesc aici, au reusit ca intr-un timp record sa se umple de flatulente pana la refuz. Iar dara amestecului flatulente – Euphoria- de la Calvin Klein lasata in urma lor, ingretoseaza pe multi dintre voi. Si stiu asta. Stiu pentru ca greata voastra o resimt si eu.
Cool Dude si-a facut treaba pana acum. Sau cel putin asa imi place sa cred. Incepand de azi insa, CoolDude isi propune cu totul si cu totul altceva: sa va aduca intamplari 100% reale cu personaje pe care le vedeti la televizor, sa va arate adevaratele fete ale vedetelor de pe la noi, dedesubturile showbizului romanesc sau intamplari si barfe de pe holurile televiziunilor.
Stiu ca multi se vor supara pe mine. Dar stiu, de asemenea, ca multi dintre voi v-ati saturat de cei care, dupa ce au fost sunati de catre unchii sau matusile din provincie sa ii felicite ca au fost la televizor, s-au umplut de atatea basini ca te miri ca, din cand in cand, mai arunca o privire si catre noi, oamenii.
Asadar, dragii mei, incepand de maine va voi povesti despre…ALTII!

P.S.
Fiind nou in blogosfera, va cer sa aveti rabdare cu mine.

Welcome to WordPress. This is your first post. Edit or delete it, then start blogging!